Caracteristicile scorpionilor
Sunt animale nevertebrate ce fac parte din clasa Arahnida încrengătura  Arthropoda. Ca toate arahnidele, scorpionii au opt picioare, iar corpul este segmentat în câteva regiuni numite tagme: prosoma (cefalotorace) în partea anterioră și opistosoma (abdomen) în partea posterioară. Opistosoma este împărțită în mezosomă (preabdomen) și metasomă (postabdomen). Metasoma, numită și coadă, este îngustată, formată din 5 segmente și se termină cu un telson. În telson sunt localizate glandele veninoase. care se deschid în exterior printr-un ac. O altă trăsătură specifică a scorpionilor este faptul că pedipalpii lor au formă de clește, făcându-i să semene în aparență cu racii și nu prezintă antene.

Scorpionii nu sunt vertebrate de mari dimensiuni, lungimea lor variind între 9 mm și 21 cm și pot avea culori diverse, în special maro și negru. De asemenea, nu au o vedere foarte bună în ciuda faptului că au au mulți ochi, cel puțin 6 iar unele specii chiar și 12, însă pot distinge cu ușurință lumina de întuneric. Scorpionii se folosesc de miros pentru a găsi hrana și a scăpa de prădători și de vibrații pentru a percepe lumea înconjurătoare.
Se cunosc peste 1.400 de specii de scorpioni aceștia fiind răspândiți pe toate continentele, cu excepția Antarctidei. În unele insule, cum ar fi Britania, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania scorpionii au fost introduși accidental prin intermediul comercianților și amatorilor. Scorpionii populează aproape toate tipurile de habitate, inclusiv zonele alpine joase, pădurile tropicale, deșerturile aride, dar lipsesc în ecosistemelor boreale, tundra, taiga și munții înzăpeziți. De regulă, trăiesc în sol, printre stânci, în scorburi, nisipuri sau zonele de litoral. În  Europa scorpionii pot fi găsiți în special în regiunea mediteraneană, iar România se întâlnește o singură specie de scorpioni și anume, Euscorpius carpathicus, întâlnită în special în sud-vestul țării.

Cum traiesc scorpionii
Sunt animale nocturne iar în timpul zilei se ascund în adăposturi naturale sau săpate de ei: sub pietre, bușteni, în galerii. Galeriile sunt săpate astfel încât, pe măsura aprofundării, temperatura scade. În adapostori scorpionii sunt protejați de temperaturile ridicate și de dușmani. Principalii inamici ai scorpionilor sunt păsările, în special bufnița, șopârlele, șoarecii și șobolanii.
Scorpionii au o durată de viața cuprinsă între 4 și 25 de ani. Cel mai longeviv este considerat scorpionul din specia Hadrurus arizonensis, care în sălbăticie poate ajunge până la 25 – 30 de ani. Scorpionii preferă zonele în care temperaturile variază de la 20 °C la 37 °C, dar pot supraviețui și la temperaturi dincolo de limita înghețului precum și la căldurile din deșert. În Repetek (Turkmenistan) există șapte specii de scorpion, Pectinibuthus birulai,care supraviețuiesc la temperaturi ce variază de la 49,9 °C la -31 °C.
Scorpionii sunt prădători feroce și vânează diverși artropozi mici, insecte, sau alte arahnide, uneori speciile mai mari capturează și șopârle mici, șoareci etc, înregistrându-se uneori chiar și cazuri de canibalism. Scorpionii se hrănesc doar cu lichide pe care le “sug” din pradă sau cu țesuturi moi ale acestora.

Scorpionii pot consuma cantități uriașe de hrană la o singură masă. Datorită deverticulelor foarte ramificațe, cât și a modului pasiv de viață, scorpionii pot să supraviețuiască mult timp fără hrană. Unii sunt capabili să trăiască timp de 6 - 12 luni fără hrană. Excretarea metaboliților sub formă de cristale împiedică deshidratarea acestor arahnide.

Reproducerea la scorpioni
Reproducerea sexuală se realizează prin transferul unui spermatofor de la mascul la femelă. Copularea, spre deosebire de alte arahnide este complexă. Masculul își găsește femela cu ajutorulvibrațiilor și a unui amestec de feromoni. Împerecherea poate dura câteva ore și începe cu un dans, cei doi încleștându-se cu pedipalpii. Ritualul poate implica și alte comportamente: „sărutul” cheliceral, injectarea unei cantități mici de venin în pedipalpii femelei sau pe marginea prosomei ei. Când masculul a identificat o locație adecvată, acesta depune spermatoforul pe substrat și apoi ghidează femela în așa fel, încât spermatoforul să pătrundă în opercula ei, având loc fertilizarea. Odată ce împerecherea s-a finalizat cu succes, masculul și femela se vor separa.
Perioada de gestație durează de la câteva luni până la un an și jumătate. Dezvoltarea embrionară are loc în interiorul corpului femelei. Nașterea durează câteva zile, iar la majoritatea speciilor are loc în două sesiuni cu o pauză de 24 de ore. Femela de scorpion poate să nască între 1 și 100 de nou-născuți (de regulă între 25-35 pui) care se aseamănă foarte mult cu adulții, dezvoltarea postembrionară având loc fără metamorfoză. După naștere puii urcă pe spinarea mamei lor până la prima năpârlire. În acest timp tinerii nu pot supraviețui fără mama lor, deoarece ea le oferă protecție și le menține umiditatea la nivelul normal de supraviețuire. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei iar pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 – 7 ori. Cuticula nouă este foarte moale, moment în care scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri, însă aceasta se întărește foarte repede. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea a cuticulei se numește sclerotizare. Cuticula nescleritizată nu are capacitate de fluorescență.

Veninul scorpionilor
Toate speciile cunoscute de scorpion posedă venin neurotoxic (cu excepția Hemiscorpius lepturus, care dispune de venin citotoxic) utilizat, în primul rând, pentru a paraliza sau omorî. Aceasta este o acțiune rapidă și foarte eficientă, fără ca pentru aceasta să depună prea mult efort. De asemenea, veninul este folosit ca apărare contra inamicilor. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Veninul reprezintă un un amestec de compuși proteici (neurotoxine, inhibitori, enzime etc).Un scorpion poate elimina aproximativ 0,2-0,4 ml de toxină. Acțiunea toxinei de scorpion asupra animalelor, inclusiv a mamiferelor este imediată și acționează mortal. Astfel, șobolanii mor după 30 de minute de la mușcătura scorpionului, copii în câteva ore, iar adulții se pot chinui 2 – 3 zile.
Deși, scorpionii au o reputație înfricoșătoare, doar veninul de la 25 de specii (toate aparținând familiei Buthidae, care are peste 500 specii ) este capabil să ucidă oameni. În mod paradoxal nu speciile mari de scorpion au veninul cel mai periculos ci dai degrabă scorpionii de talie mică și mijlocie, răspândiți în zonele aride din Africa de Sud și America Centrală. Veninul scorpionilor provoacă inflamție locală, disfuncții cardiovasculare și respiratorii, somnolență și contracții musculare, reacții alergice și inflamări ale ganglionilor limfatici.

Lucruri fascinante despre scorpioni:
1. Scorpionii lumineză în întuneric. Această capacitate a scorpionilor se numește fluorescență și se manifestă atunci cînd sunt expuși la lumină ultravioletă. Fluorescența este produsă de unele substanțe chimice fluorescente prezente în cuticulă, precum beta-carbolinu-ul. Fluorescența apare în urma sclerotizării cuticulei și crește în intensitate după fiecare năpârlire. Lămpile cu UV au fost mult timp un instrument standard în căutarea pe timp de noapte a scorpionilor.
2. Scorpionii și gândaci sunt printre singurele animale cunoscute care ar putea a supraviețui unui atac nuclear.
3. Cea mai veche fosilă de scorpionul datează de acum 400 de milioane de ani (când singurele vertebrate existente erau doar peștii primitivi) și arată exact ca speciile moderne. Modelul a rezistat atât de mult timp tocmai datorită succesului său!
4. Strămoșii scorpionilor au fost scorpionii de mare care demult dominau oceanele și care atingeau lungimi de până la 2,8 metri, fiind cele mai mari artropode care au trăit vreodată. Cele mai apropiate rude de scorpionii de mare și care mai trăiesc și astăzi sunt crabii potcoavă.
5. Veninul scorpionilor este folosit în medicină. Neurotoxinele din veninul scorpionilor inhibă parțial sistemul imunitar al oamenilor fiind folosit pentru tratamentul tulburărilor autoimmune, cum ar fi poliartrita reumatoidă, bolile inflamatorii ale intestinelor și scleroza multiplă. Veninul speciei Uroplectes lineatus este utilizat în dermatologie. De asemenea, în present se fac cercetări cu privire la tratarea anumitor tipuri de cancer folosind neurotoxinele din veninul scorpionilor.

6. Scorpionii sunt un deliciu culinar în țările asiatice, fiind consumați prăjiți, copți, la grătar sau chiar vii.